Sunt sătul de expresia asta din mediul sportiv. Mi-a ieşit pe ochi de câte ori am auzit-o sau citit-o. Noul Maradona, noul Zidane, noul Mutu, noul Van Baster, noul Jordan, noul Shaq, noul, noul, noul. Ştiu, am mai scris şi aici că nu sunt de acord ca unui jucător să i se atribuie sintagma asta. Dar nu am fost aşa vehement şi nici nu am detaliat ce gândesc.
Nu se poate ca un om să fie NOUL X. Urmaş da, îi ia locul în echipă. Dar nu poţi să spui că e noul. Un om este unic, nu va mai fi nimeni ca el. Nu mai spun că se mai atribuie şi prost supranumele ăsta de “NOUL”. Numai la francezi am auzit vreo 4 fotbalişti în ultima vreme cu supranumele de “noul Zidane”: Ribery, Benzema, Gourcouff, Nasri. Dacă mă forţez mai găsesc şi alţii. Mi se pare total anormal. Nu poate exista un om care să fie exact cu altul. Este posibil să aibă aceleaşi calităţi, aceleaşi gesturi, dar la fel nu vor fi. În veci.
Totuşi, există şi un mic lucru bun aici. Oamenii ce gândesc aşa, dovedesc cât de mult a însemnat pentru ei acea legendă căruia i se caută o “clonă”. Este bine că într-o lume a sportului atât de avidă după performanţă şi bani, mai sunt şi oameni care apreciază sportivul cu adevărat valoros. Păcat că îl apreciază aşa însă…
Comentarii recente